Citat 1

februarie 17, 2008

“- Nu accepta sa fii doar un pion in jocul altcuiva, replica ea. Descopera ipostaza in care esti cel mai puternic si mai demn, indiferent de consecinte.

-Adica sa tindem sa fim perfecti, adauga el. “

(Anne Rice – Ora vrajitoarelor)

Un citat care ne indeamna sa nu acceptam sa fim condusi de nimeni si de nimic. Sa cautam sa descoperim ipostazele in care suntem mai puternici pentru a putea sa detinem controlul. Sa nu acceptam niciodata sa fim doar pioni in jocul vieti, sa tintim spre pozitia de regi, sa tintim perfectiunea.

Acceptand pozitia de pioni nu vom face decat sa ne limitam, sa alegem calea mai usoara, fara complicatii. Numai persoanele slabe si incapabile sa se conduca pot alege calea asta. Pentru unii e mult mai simplu sa li se spuna ce sa faca, sa nu fie nevoiti sa se lupte singuri, sa se gandeasca la planuri de atac si aparare, la strategii de lupta. Li se pare perfect daca altii gandesc pentru ei. Dar asa li se diminueaza extrem de mult meritele. Putem oare fi multumiti de noi insine atunci cand stim ca nu este meritul nostru, cand stim ca noi doar am ascultat indicatiile? Eu cred ca nu putem, doar daca suntem ipocriti sau daca ne mintim singuri.

A astepta ca altul sa tina fraiele in locul tau denota incapacitate, slabiciune. Chiar si atunci cand iti este extrem de greu poti incerca sa profiti de ipostaza pentru a arata ca poti. Descoperindu-ti ipostazele in care poti fi puternic si demn obtii un atu, obtii o cale de a te salva, poti manipula situatia obligand-o sa ti se supuna si astfel sa reusesti sa iesi victorios din lupta. Important este doar sa incerci, nu sa fugi de decizii de frica consecintelor sau din pura comoditate. Chiar daca nu reusesti si descoperi ca totul a mers prost, observi ca rezultatul nu este cel scontat tot vei fi mai demn decat cel care a ales sa nu actioneze din propria-i vointa. Macar vei fi multumit ca ai dat tot ce ai putut, ca ai facut tot ce ti-a stat in putinta. A fi impacat cu tine insuti este cea mai mare victorie. Cand stii ca nu te-ai dat in laturi de la nimic si ca ai actionat cu vitejie si demnitate atunci nu te afecteaza atat de mult pierderea suferita.

Diferiti sau asemanatori?

februarie 17, 2008

 Separated

Stim deja ca diferentele de gandire sunt ceva obisnuit in orice relatie, dar inca nu ne putem hotari daca acestea sunt sau nu benefice. Unele persoane sustin ca, intr-o relatie, cel mai bine este ca persoanele sa aiba multe pareri comune, sa fie compatibile, sa le placa lucruri asemanatoare. Alte persoane, din contra, cred ca numai o relatie in care persoanele au pareri diferite are sanse de reusita. Ambele opinii sunt adevarate, dar depinde din ce perspectiva le privim.  Sa incercam o scurta analiza.

1. Persoanele implicate in relatie trebuie sa aiba cat mai multe puncte comune in ordine ca relatia sa decurga cat mai bine.  Ce ar insemna asta? Atata timp cat ambele persoane impartasesc pareri comune, sunt interesate de aceleasi subiecte, asculta aceiasi muzica, au aceleasi pasiuni, vad lumea in culori asemanatoare, atunci au o sansa mai mare de a se intelege. Nu sustin ca ei ar trebui sa fie ca doua copii fidele, nu se poate intalni o relatie in care partenerii sa semene 100 %. Aici sustin ca partenerii au o sansa mai mare de a se intelege  proportional cu gradul lor de asemanare.

Ar fi usor sa intelegem punctul acesta de vedere. Sa ne gandim la doua persoane care sunt pasionate da sah, de psihologie, filme de actiune, ambii urasc filmele horror, nu suporta orasele aglomerate, pisicile si tot asa. E usor de inteles ca vor putea sa joace sah impreuna, sa evite certurile legate de filmul la care se vor duce la cinema. Avand multe puncte in comun au mult mai multe ocazii de a se intelege. de a discuta in liniste, de a-si impartasii parerile. Daca asculta acelasi gen de muzica atunci nu se vor certa ca unul a dat muzica prea tare si celuilalt nu-i place. Dar, unii spun ca o astfel de relatie este monotona, lipsita de farmec, cred ca persoanele se vor plictisi una de cealalata si edificiul se va spulbera. Dar nu este oare adevarat ca atunci cand construiesti un edificiu folosind aceleasi caramizi, de aceleasi dimensiuni , acesta va fi mai trainic fata de unul construit din caramizi de forme si marimi diferite, care se va darama la prima furtuna, asta daca va putea fi cladit vreodata?

2. In cazul unei relatii in care persoanele implicate au pareri diferite despre lume, relatia lor va fi mai plina de viata, mai piperata si mai incantatoare. Doua persoane care vad lumea altfel ar putea mentine tot timpul o atmosfera placuta tocmai pentru ca nu s-ar plictisi unul de altul. Tot timpul ar avea ceva de discutat in contradictoriu, ar avea mereu de descoperit cate ceva despre partener. Dar se pot suporta doua persoane care discuta mereu in contradictoriu fara a ajunge la o parere comuna, la un consens? Nu se vor satura pana la urma de aceste discutii interminabile? Nu se va stinge totul asemeni unui foc care abia s-a aprins si care nu are cum sa mai fie intretinut din cauza lipsei unui echilibru?

Sa ne imaginem din nou o situatie. Sa ne gandim la doua persoane. Una e inebunita dupa citit iar alta vrea sa se distreze in cluburi, uneia ii place la nebunie zgomotul, agitatia iar alta prefera linistea, pacea. Nu este greu de imaginat ca aceste persoane nu se vor intelege mult timp.

In ambele cazuri prezentate mai sus e simplu de inteles ca se poate ajunge la un consens, dar nu am ales sa prezint situatia asta. Ajungerea la un consens implica o decizie pe care unii o iau, altii nu. Nu este o regula pe care toti o aplica in mod automat.

Observam totusi ca nici una din situatii nu reprezinta cazul perfect. Cazul perfect ar reprezenta pastrarea unui  echilibru, gasirea unei persoane cu care sa ai atat puncte comune cat si puncte de vedere diferite. Eu am prezentat doar extremele.